Nu demult a fost terminată construcţia zidului din Baia Mare, proiect polemizat atât de presa românească cât şi cea internaţională. Este vorba despre un gard de aproximativ doi metri şi lung de 100 care desparte comunitatea romă de cea românească.Primarul oraşului, Cătălin Chereches susţine că zidul are rolul de a-i proteja pe cetăţeni, în special pe copii, de accidentele rutiere. "Este relizat din beton şi nu din lemn, pentru a preveni furturile", a declarat Cherecheş.

Cele doua tabere, aflate în dispută continuă au păreri contrare. Romii spun că “Înălţimea încă e foarte mare, trebuia mai jos, e deja puşcărie curată" iar un băimărean susţine că "Gardul ăsta e prea mic încă, prea mic, trebuia să-l facă de trei metri. Eu aş vrea mai mare, să nu arunce pietre, noroi". Zidul pare să despartă două lumi, una care se zbate în sărăcie cruntă, fără apă şi curent electric, şi una modestă, specifică societăţii moderne. Aşa a apărut întrebarea: “este vorba despre rasism?”. Jurnaliştii de la Antena 1 atrag atenţia asupra faptului că autorităţile nu vor încerca să-i integreze pe romi în comunitate ci preferă să-i izoleze. Cu acest lucru sunt de acord şi reprezentanţii Asociatiilor Romani Criss, ai Asociaţiei "Şanse Egale" şi Amnesty International care se spun că este o acţiune discriminatorie şi are ca scop "ghetoizarea şi umilirea romilor, prin supunerea la un tratament degradant". Acuzaţiile aduse sunt comentate şi de Dana Gagniuc, consilier al primarului din Baia Mare. Ea a declarat pentru jurnalul.ro că ”Situaţia a fost puţin extrapolată. E vorba de un simplu gard metalic, ce are ca scop protejarea celorlalţi cetăţeni şi nu îngrădirea romilor”.

Sunt încalcate legile

Oricare ar fi adevărul, cert este că România încalca legi internaţionale , lucru evidentiat de ONG-urile care s-au preocupat de aceasta problemă :“Prin aplicarea acestei acţiuni a autorităţii locale se încalcă flagrant legislaţia românească în vigoare, precum şi obligaţiile internaţionale pe care statul roman şi le-a asumat, între care amintim prevederile Ordonanţei de Guvern nr. 137/2000, cât şi articolul 2 din Convenţia internaţională cu privire la drepturile civile şi politice şi articolul 2 din Convenţia internaţională pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (CIETFDR)". România încalcă şi prevederile articolelor 8 şi 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Comentariile 4 şi 7 ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (CESCR), obligatorii de altfel. Acestea vin în contradicţie cu decizia autorităţilor locale de a construi case pentru rommi la marginea oraşului, lângă o uzină de epurare a apelor reziduale, zona periculoasă pentru sănătate.

Reuters investighează acest caz

Jurnaliştii de la Reuters au realizat un raport neutru în care sunt expuse atât opiniile edilului din Baia Mare, Cătălin Chereches cât şi a ONG-urilor. În acest material este evidentiat faptul că în al doilea război mondial ţiganii au fost ucişi, alături de milioane de evrei. Problema romilor din ţara noastră a stârnit conflicte între cancelarul german Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy preşedintele francez  "Conform surselor oficiale, în România trăiesc circa 550.000 de romi. Dar activiştii pentru drepturile omului susţin că, de fapt, populaţia reală este de 2,5 milioane - cea mai mare comunitate de rommi din Europa. După aderarea României la Uniunea Europeană, sute de mii de romi au invadat oraşele europene, plângându-se de discriminarea şi sărăcia din ţara natală. Repatrierea forţată a romilor de către Franţa a prilejuit invocarea persecuţiei naziste la nivelul Uniunii Europene, umbrind o întâlnire a şefilor de stat şi de guverne şi determinând o dispută acidă între preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel", se arată în comunicatul Reuters. Presa internaţională a criticat şi iniţiativa primarului din Piatra Neamţ de a crea locuinţe sociale speciale pentru populaţia de etnie rromă.“The Guardian” scria că "Populaţia rromă din Europa a fost persecutată de secole. Însă decizia unui primar român de a muta ţiganii din oraşul său într-un "lagăr de concentrare". Printre declaraţiile date de primarul Rotaru pentru ziarul Jurnalul, susţine cotidianul mai sus menţionat, se numără una cu adevărat agresivă “Vom extrage această ciumă neagră din cartierele rezidenţiale ale oraşului. Vom transforma aceste ferme într-un adevărat ghetou. Vom înconjura locul cu sârmă ghimpată şi vom trimite paznici cu câini pentru a supravheghea locul. Nimic altceva nu putem face cu aceşti oameni (tiganii)". De asemenea, Rotaru avea de gând să îi oblige pe ţigani să părăsească oraşul. Zidul din Piatra Neamţ a fost dărâmat până la urmă sub presiunile Uniunii Europene şi ale guvernului central.

Subiectul continuă să stârneasca controverse însă proiectul va continua, iar gardul va fi vopsit şi inaugurat în curând. De asemenea, vor fi montate şi siteme de supraveghere. Uniunea Europeana va avea un cuvant de spus în continuarea acestui proiect.

Claudia Cotici