Se spune că atunci când îţi intră gândurile în iarnă şi te trezeşti în luna decembrie, Cerul se apropie mai mult de pământ, că sfinţii se îmbracă la fel ca oamenii şi umblă printre ei pentru a le citi gândurile.

Am stat mult până să purced a răspunde la această întrebare fără să fiu patetic, fără să fiu socotit patriot expirat, ca și când cuvintele ar avea termen de garanție. Nu fac acest lucru doar în preajma zilei de 1Decembrie, pentru că sentimentele nu țin seama de calendarul nostru, ele sunt deasupra, ele sunt, de fapt, ceea ce suntem noi, însă sub altă formă, nevâzută, doar simțită, ci așa îmi vine mie mereu, ca un gol în stomac, un gol care un-i cel de foame.