Periodic de opinie, informatie si divertisment. Editia de Spania si Portugalia. Fondat la Madrid in anul 2006.

 
  Sus prin crângul adormit,
  A trecut în taină mare,  De cu noapte, risipind
  Şiruri de mărgăritare
  Din panere de argint,
 
Stol bălai
 
De îngeraşi
 
Cu alai
 
De toporaşi.
 
    Primăvară, cui le dai?
    Primăvară, cui le laşi?
 
Se-nalţă abur moale din grădină.
Pe jos, pornesc furnicile la drum.
Acoperişuri veştede-n lumină
Întind spre cer ogeacuri fără fum.
 
Pe lângă garduri s-a zvântat pământul
Şi ies gândacii-Domnului pe zid.
Ferestre amorţite se deschid
Să intre-n casă soarele şi vântul.
 
De prin balcoane
 
Şi coridoare
 
Albe tulpane
 
Fâlfâie-n soare.
 
Ies gospodinele
 
Iuţi ca albinele,
 
Părul le flutură,
 
Toate dau zor.
 
Unele mătură,
 
Altele scutură
 
Colbul din pătură
 
Şi din covor.
 
Un zarzăr mic, în mijlocul grădinii,
Şi-a răsfirat crenguţele ca spinii
De frică să nu-i cadă la picioare,
Din creştet, vălul subţirel de floare.
 
Că s-a trezit aşa de dimineaţă
Cu ramuri albe — şi se poate spune
Că-i pentru-ntâia oară în viaţă
Când i se-ntâmplă-asemenea minune.
 
 
 
Un nor sihastru
 
Şi-adună-n poală
 
Argintul tot.
 
Cerul e-albastru
 
Ca o petală
 
De miozot.
Soare crud în liliac,
Zbor subţire de gândac,
Glasuri mici
De rândunici,
Viorele şi urzici...
 
Primăvară, din ce rai
Nevisat de pământeni
Vii cu mândrul tău alai
Peste crânguri şi poieni?
Pogorâtă pe pământ
În mătăsuri lungi de vânt,
Laşi în urmă, pe câmpii,
Galbeni vii
De păpădii,
Bălţi albastre şi-nsorite
De omăt topit abia,
Şi pe dealuri mucezite
Arături de catifea.
 
 
Şi porneşti departe-n sus
După iarna ce s-a dus,
După trena-i de ninsori
Aşternută pe colini...
Drumuri nalte de cocori,
Călăuzii cei străini,
Îţi îndreaptă an cu an
Pasul tainic şi te mint
Spre ţinutul diafan
Al câmpiilor de-argint.
Iar acolo te opreşti
Şi doar pasul tău uşor,
În omăt strălucitor,
Lasă urme viorii
De conduri împărăteşti
Peste albele stihii...
 
Primăvară,unde eşti?

| Mai mult...