Periodic de opinie, informatie si divertisment. Editia de Spania si Portugalia. Fondat la Madrid in anul 2006.

Pe 14 iulie 1789, populatia Parisului a luat cu asalt vechea fortareata a Bastiliei devenita inchisoare regala si considerata simbol al absolutismului si arbitrariului Vechiului Regim. Caderea Bastiliei a fost momentul de inceput al Revolutiei Franceze (1789-1799), fiind scanteia care a declansat seria lunga de evenimente care a dus la rastunarea monarhiei.

Pe Champ de Mars, la Paris, s-a organizat sub numele de Sarbatoarea Federatiei prima aniversare a caderii Bastiliei in 1790 pe 14 iulie, la care au participat 100 000 cetateni. Datorita situatiei politice din perioada urmatoare generate de revolutie, s-a renuntat la sarbatorirea evenimentului.

De ziua de 14 iulie si de Revolutia Franceza se leaga anumite fapte cu insemnatate istorica precum cea in care Adunarea Starilor Generale a publicat la 26 august 1789, Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului, in care ideile revolutionare au fost rezumate in diverse formulari, un loc important ocupand deviza: Libertate, Egalitate, Fraternitate, cantecul Marseillaise compus in 1792 si declarat imn national la 14 iulie 1795 si aparitia drapelului Tricolor (rosu, alb, albastru ) devenit pavilionul (arborat pe navele maritime) oficial al Frantei dupa 1794.

In 1879 este sarbatorit neoficial centenarul caderii Bastiliei. La 21 mai 1880, deputatul de Sena, Benjamin Raspil, propune un proiect de lege prin care ziua de 14 iulie sa devina sarbatoare nationala . Legea a fost semnata de 64 de deputati si adoptata de Adunarea Nationala la 8 iunie 1880 si de Senat la 29 iunie acelasi an, fiind apoi promulgata la 6 iulie 1880. Din aceasta zi Franta isi serbeaza Ziua Nationala pe 14 iulie.

Au trecut 130 de ani de atunci. La Paris are loc in fiecare an traditionala defilare militara urmata de diferite petreceri aniversare, iar spre seara de iluminarea puternica a orasului si se incheie cu splendide focuri de artificii multicolore. Defilarea se desfasoara pe celebrul Bulevard Champ Elysees, unde parada militara trece in jos de la Arcul de Triumf din Piata Charles de Gaulle pina la Place de la Concorde acolo fiind amplasata tribuna oficiala in care sunt prezenti presedintele Frantei, membri guvernului, ai partidelor politice, reprezentati ai ambasadelor straine si diferiti invitati si oficiali de rang inalt. Fortele armate ale Frantei sunt reprezentate prin unitati terestre, unitati de cavalerie, unitati motorizate cu vehicule grele, blindate, usoare, unitati ale flotei marine si unitati aeriene cu escadrile de avioane si elicoptere. Printre momentele care se remarca in mod deosebit sunt trecerea Garzii Republicane si trecerea trupelor Legiunii Straine Franceze care datorita pasului lent de defilare (88 de pasi pe minut fata de 120 normal) sunt lasati la urma. Incepand cu 1994, diferite corpuri militare din strainatate au participat la defilare, prima fiind unitatea germana Eurocorps. In 1999, un detasament al Garzi Regale a Marocului a marsaluit sub privirile regelui Hassan al II-lea invitat de onoare al sefului statului francez. In 2002 s-au aflat in capitala Frantei studenti de la Academia Militara a SUA. In 2007 noul presedinte Nicolas Sarkozy a invitat cate un detasament din toate cele 27 de state membre ale U.E. In acel an, Romania a fost reprezentata de un efectiv de 35 de militari din Regimentul 30 Garda Mihai Viteazul. In 2008 a participat un detasament al Castilor Albastre ONU iar in 2009 un contingent indian format din trei unitati.

| Mai mult...