Ambasadorul României în Spania Ion Vîlcu a participat, la 23 ianuarie 2012, la deschiderea lucrărilor seminarului Modernitatea clasicilor literaturii române, organizat de către Institutul Cultural Român, la Facultatea de Filologie din cadrul Universității Complutense din Madrid (UCM).  

La 21 ianuarie, Ambasada României la Madrid a aniversat 153 de ani de la Unirea Principatelor Române prin organizarea la sediul misiunii diplomatice a primei etape a concursului de cultură generală „Cunoaşte România”.

LILIANA PETCU

POEZII

REGELE MIHAI ÎN EXIL

Paul LEU

Kenmore, Washington, USA

interviu cu scriitorul şi profesorul Romul Munteanu

(18 martie 1926 – 17 martie 2011)

Totul a început într-o seară geroasă de iarnă, într-un sat liniştit unde doar păsările cerului, libere şi nestingherite cereau zgomotos pe la câte o fereastră mici firimituri de pâine. Noaptea, în măreţia ei, paznic al tainelor şimartor al iubirii cântate de poeţi veghea la siguranţa muzelor dornice să zburde printre linii melodice şi poezie.

El 10 de enero de 2012, D. Ion Vîlcu entregó a Su Majestad el Rey Juan Carlos las cartas credenciales que le acreditan como embajador extraordinario y plenipotenciario de Rumanía ante el Reino de España.  

În ajun de stea răsare

Şi-am plâns la geam, şi m-a cuprins delirul - / Amar, prin noapte vântul fluiera pustiu"(George Bacovia)

A fost o vreme când nu-mi doream suspinul cenuşiu bacovian, pentru că în sufletul meu rozul strălucea dantelat şi plin de lumină surâzătoare, cu aripi ce mă duceau numai spre lumină. Timpul a trecut, rozul s-a izinit de respiraţia grea a celor care singuri se aureolizau ca a atotştiutori, şi interiorul meu a început încet, încet să devină cenuşiu şi din adâncurile telurice să mă strige întunericul.

Încă de pe vremea copilăriei mă întrebam ce minune se petrece la cumpăna dintre ani, ce rotiţă învârte destinul fiecăruia, lăsând locul SPERANŢEI, ce duh pluteşte în aer şi dezleagă chingile celor 365 de zile, şi tot atâtea nopţi aruncate pe umeri, pe frunte şi pe tâmple.

Poveste românească pentru stâmpărarea dorului de casă. Asociaţia Socio-Culturală “Dor Român” are grijă de păstrarea identităţii proprii peste mări şi ţări. Acolo, în Arganda, românii au Cerc Literar, Grupul femeilor FEMIOROM, Grup de dans, Cor, Echipa de fotbal.

Inga Ţăranu, o tânără talentată şi frumoasă, care a obţinut numeroase premii muzicale într-un timp foarte scurt, a impresionat publicul cu o voce caldă. Este absolventă a Conservatorului din Roma şi ne mărturiseşte cum şi-a văzut visul realitate. Inga s-a născut în Letonia, într-un superb oraş pe malul Mării Baltice, Liepaja, într-o familie simplă, dar bogată în principii solide de viaţă. La vârsta de 10 ani s-a mutat împreună cu părinţii şi fratele său în Republica Moldova. 5 ani mai târziu, obţinând o bursă de studii în România, va face primii paşi spre chemarea sa muzicală. Astăzi vorbeşte fluent italiana, rusa, franceza, engleza şi limba internaţională a cântecului.

Alte sãniuţe cu clopoţei şi gea­muri fumurii, de zeci de mii de euro bucata, cârmite atent, res­ponsabil, pe strada mare, cu o­priri la zebre, hai moşule, miş­cã-ţi hoitul mai repede, poate te tã­vãlesc, de papiţoi gelaţi cu geci scumpe şi iţari de blugi traşi pe picioarele epilate, care plimbã la nesfârşit, între Oltul şi La Strada, ţoape cu şolduri goa­le, proaste de-mpung, altfel studente la Bucu­reşti, agãţate pe-o ţigarã şi-o pal­mã în dos, peste obrãjel, în ba­rurile de fiţe ale oraşului.

(fragment din romanul PUNTEA de Marin Traşcă)

În aşteptarea unor vremuri mai bune, şi, de ce nu, a unor locuri mai prielnice, timpul se oprise deasupra sătucului amestecat cu zăpadă, fum şi…multă sărăcie. Era atâta sărăcie încât sfinţii de pe pereţii Troiţei din deal îşi împrumutau aura unul de la altul.